Dezvoltarea producţiei de energie electrică şi apariţia radioului au dat un impuls puternic viselor tehnice de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, într-o eră a dominanţei nedivizate a motoarelor cu aburi pe uscat şi pe mare. John Watkins în 1900, în articolul său „Ce se poate întâmpla în secolul următor”, a descris sistemul de aer condiţionat şi telefonia fără fir la nivel mondial, transmiterea fotografiilor color prin telegraf şi a imaginilor prin cablu pe ecrane. În plus, inginerul a prezis o mutare de la utilizarea cărbunelui în gospodării în favoarea electricităţii, cultivarea fructelor şi legumelor în sere mari încălzite de electricitate, trenuri electrice de mare viteză, instrumente muzicale electrice, aparate electrice de bucătărie şi aşa mai departe.Posibilităţile de electricitate păreau nelimitate - Watkins credea că nici drogurile în viitor nu vor fi înghiţite, ci introduse prin piele printr-un curent electric.
Comunicarea video şi transportul automat
Adevărat, nu a reuşit să prevadă totul: fasolea şi fructele de pădure uriaşe nu au eclozat şi, din păcate, muştele şi ţânţarii nu au dispărut. Iată însă câteva predicţii, poate nu literalmente, ci ghicite deja în secolul XXI - de exemplu, lupta împotriva traficului auto în oraşele mari sau livrarea la distanţă a mărfurilor, chiar dacă nu prin conducte, ci prin drone. El a avut şi alte propuneri interesante - de exemplu, o educaţie gratuită standard la nivel mondial. Cu toate acestea, multe dintre aceste idei, în special comunicarea video şi transportul automat, erau atunci în aer şi au fost ”întâlnite” de departe doar de Watkins. Persoana a vizualizat visul de a zbura, a transmite informaţii la distanţă, a lucra mai puţin şi a mânca mai bine. Ştiinţa trebuia să ajute în toate acestea. Oamenii de ştiinţă au „extras” intens surse noi de energie - Hugo Gernsbek şi-a imaginat panouri solare, Herbert Wells - energie nucleară. Gernsback, fondatorul primei reviste din lume de ştiinţă-ficţiune Amazing Stories, într-un roman cu un titlu ciudat „Ralph 124 C 41+” a descris radarul, cât şi trenuri electromagnetice, precum şi conferinţe video prin intermediul telefoanelor.
Inseminare artificială şi carduri de credit
În 1924, John Haldane a prezis inseminarea artificială, iar Edward Bellamy, în 1888, carduri de credit. Când oamenii de ştiinţă adevăraţi au început să scrie science fiction, a început „epoca de aur”. Listele de „invenţii” ale lui Arthur Clarke, Isaac Asimov, Robert Heinlein, alături de Clifford Simack, Ray Bradbury şi alţii, ocupă prea mult spaţiu. Însă cele mai frecvente tendinţe sunt numeroşii roboţi asistenţi, computerizarea, explorarea spaţială şi inteligenţa artificială. Potrivit lui Clark, în aceste zile ar fi trebuit să aterizăm deja pe Marte, să clonăm oameni, să abolim banii şi să transformăm un material în altul la nivel atomic. Potrivit lui Asimov, în anul 2019, trebuia să apară pe lună o staţie locuită, iar oamenii ar fi trebui să vină la cooperare de dragul păcii.
